Aurul este cunoscut de secole drept un refugiu de valoare în perioade de instabilitate economică. De fiecare dată când piețele financiare se clatină, investitorii se îndreaptă instinctiv către acest metal prețios. Dar ce spune istoria reală a prețului aurului în crizele economice majore? A fost într-adevăr un scut eficient? Sau mai degrabă o formă de protecție relativă și temporară?

Criza stagflaționară din anii ’70
În perioada 1971–1980, după renunțarea la etalonul aur, prețul aurului a explodat. De la 35 de dolari uncia, aurul a atins 850 dolari în ianuarie 1980. Inflația ridicată, șocurile petroliere și instabilitatea geopolitică au alimentat cererea pentru aur. A fost unul dintre cele mai clare exemple în care aurul a servit ca protecție eficientă împotriva devalorizării monetare.

Criza financiară globală din 2008–2009
În primele luni ale crizei Lehman Brothers, aurul a suferit o corecție temporară din cauza lichidării în masă a activelor. Însă, pe termen mediu, a crescut semnificativ. În 2011, aurul a atins un nou record istoric de peste 1.900 USD/uncie, pe fondul temerilor legate de stabilitatea sistemului bancar și a politicilor de relaxare cantitativă (QE) lansate de Rezerva Federală. În acea perioadă, aurul a fost perceput ca o alternativă la monedele tipărite masiv.

Pandemia COVID-19 (2020)
În martie 2020, la începutul pandemiei, aurul a căzut brusc împreună cu toate activele, dar și-a revenit rapid. În august 2020, a atins un nou vârf istoric – peste 2.060 USD/uncie. Investitorii s-au temut de colaps economic global, dobânzi zero și tipărire de bani la scară largă. Aurul a reacționat ca un adevărat barometru al panicii monetare.

Perioade de criză politică și geopolitică
Conflictele militare sau tensiunile internaționale majore au dus adesea la creșterea prețului aurului. Exemple includ atacurile din 11 septembrie 2001, invazia Ucrainei de către Rusia sau conflictele din Orientul Mijlociu. Aurul funcționează adesea ca „asigurare” împotriva riscurilor neanticipate, fiind o monedă universal acceptată în perioade de incertitudine globală.

Învățămintele istorice pentru investitorul modern

1. Aurul oferă protecție mai ales pe termen mediu și lung. Pe termen scurt, poate scădea alături de alte active în crize bruște.
2. Aurul reacționează puternic la inflație, incertitudine politică și pierderea încrederii în monedele fiat.
3. Momentul contează. Cei care cumpără aur la maxime, în plină panică, pot suferi corecții severe în perioada următoare.
4. Aurul fizic și cel financiar au comportamente diferite. În crize majore, aurul fizic poate deveni mai greu de achiziționat sau transportat, în timp ce cel financiar poate fi afectat de lichiditate și poziționarea speculativă.

Este aurul un activ infailibil? Nu. Dar este unul dintre puținele care oferă protecție într-o lume dominată de datorii, inflație și incertitudine.

Pentru un investitor atent la ciclurile economice, istoria prețului aurului oferă o lecție clară: nu îl cumperi când toată lumea fuge spre el. Îl adaugi în portofoliu când totul pare liniștit, ca parte dintr-o strategie de diversificare bine gândită.