În lumea cripto, nu e nevoie să vinzi și să cumperi constant pentru a obține profit. Au apărut metode noi de a „pune banii la muncă”, fără a renunța la deținerile tale. Două dintre cele mai populare sunt staking-ul și yield farming-ul. Deși par soluții atractive pentru venit pasiv, vin cu riscuri semnificative pe care mulți începători le ignoră.

1. Ce este staking-ul

Staking-ul înseamnă blocarea unor criptomonede într-un portofel sau pe o platformă pentru a susține securitatea și funcționarea unei rețele blockchain bazate pe mecanismul Proof of Stake (PoS).

În schimb, primești recompense similare cu dobânzile bancare sub formă de criptomonede native.

Exemplu: dacă deții 100 de ETH (pe Ethereum 2.0), le poți „stake-ui” și primi recompense în ETH, proporțional cu contribuția ta și durata de blocare.

Avantaje:

• venit pasiv predictibil
• susții rețeaua blockchain
• recompense automate și deseori atractive

Dezavantaje:

• fondurile pot fi blocate pentru o perioadă (ex: 30 zile sau mai mult)
• unele proiecte permit „slashing” – penalizări dacă validatorii acționează incorect
• nu ești protejat împotriva scăderii valorii monedei

2. Ce este yield farming-ul

Yield farming-ul este o practică mai complexă care presupune furnizarea de lichiditate într-un protocol DeFi (ex: Uniswap, PancakeSwap) în schimbul unor recompense, adesea în mai multe tokenuri.

Funcționează astfel: depui două monede (ex: ETH și USDC) într-un liquidity pool, iar în schimb primești tokenuri LP (Liquidity Provider). Pe baza acestor tokenuri primești randament uneori foarte mare care vine din comisioanele de tranzacționare sau din emisia de noi tokenuri.

Avantaje:

• randamente potențial foarte mari
• oportunități multiple și creative de multiplicare a fondurilor
• poți reinvesti în buclă (auto-compounding)

Riscuri și dezavantaje:

• Impermanent loss: pierdere nerealizată care apare dacă prețul celor două monede fluctuează semnificativ
• Risc de smart contract: dacă protocolul are o vulnerabilitate, fondurile pot fi furate
• Risc de rug pull: dezvoltatorii pot închide proiectul și fura lichiditatea
• Volatilitate extremă: randamentele mari sunt de obicei însoțite de riscuri proporționale

3. Cât de reale sunt randamentele promise?

Multe proiecte DeFi atrag utilizatori promițând randamente de 100%, 300% sau chiar mai mult. Problema este că aceste APY-uri sunt:

• deseori exprimate anual, dar volatile pe termen scurt
• susținute de tokenuri fără valoare fundamentală
• instabile și susceptibile la scăderi bruște în funcție de mișcările pieței

Un proiect poate oferi un APY de 200%, dar dacă tokenul scade 90% în valoare, randamentul real este negativ.

4. Cum te protejezi?

Dacă vrei să explorezi staking sau yield farming, iată câteva reguli esențiale:

• alege proiecte mari, auditate, cu istoric și reputație
• nu investi sume mari într-un singur pool sau platformă
• înțelege riscul impermanent loss înainte de a furniza lichiditate
• folosește platforme recunoscute (Lido, Aave, Curve, Yearn, Uniswap)
• nu urmări doar APY, ci și riscul real și tokenomics-ul proiectului

5. Ce alegi între staking și yield farming?

• Staking-ul este mai sigur, mai simplu și potrivit pentru începători
• Yield farming-ul este mai riscant, mai tehnic și cu recompense mai mari, dar instabile

Depinde de profilul tău de risc și de cât timp ești dispus să aloci înțelegerii fiecărei platforme.

Staking-ul și yield farming-ul pot fi surse de venit pasiv, dar nu sunt fără riscuri. Fă-ți temele înainte să „blochezi” capitalul. În cripto, recompensele mari vin aproape întotdeauna cu pericole pe măsură.