Aurul este perceput de secole ca un simbol al valorii și al stabilității. Însă dincolo de mituri și tradiții, comportamentul aurului în perioade de criză economică, geopolitică sau financiară este documentat și analizat atent de investitori din întreaga lume. Înțelegerea modului în care aurul reacționează în astfel de momente poate face diferența între un portofoliu vulnerabil și unul protejat.

Aurul ca refugiu de siguranță
În perioadele de incertitudine, investitorii caută active care își păstrează valoarea sau care au o corelație inversă cu activele riscante, precum acțiunile sau criptomonedele. Aurul este, istoric, unul dintre cele mai eficiente instrumente defensive. Nu depinde de performanța unei companii, nu are risc de default și nu este controlat de o bancă centrală. În esență, este un activ „fără contraparte”.

Cum s-a comportat aurul în crizele majore recente:

• Criza financiară din 2008: Aurul a scăzut inițial odată cu restul piețelor (pentru că investitorii lichidau tot), dar apoi a avut o urcare accelerată, depășind 1.200 USD/uncie în mai puțin de doi ani
• Pandemia din 2020: Aurul a fost unul dintre cele mai performante active, atingând maxime istorice peste 2.000 USD/uncie în timpul fricii globale și a intervențiilor monetare masive
• Războiul din Ucraina (2022): În primele săptămâni ale conflictului, aurul a crescut brusc, fiind perceput ca protecție împotriva incertitudinii geopolitice și a inflației accelerânde

De ce contează aurul în portofoliu?

1. Diversificare reală
Aurul nu este corelat în mod direct cu piețele de acțiuni sau cu randamentele obligațiunilor. În perioadele de stres financiar, această lipsă de corelație îl face un instrument ideal pentru echilibrarea portofoliului.

2. Protecție împotriva inflației
În perioade cu inflație ridicată și depreciere a monedei, aurul își păstrează puterea de cumpărare. Investitorii îl folosesc ca „ancoră de valoare” când banii fiat pierd din credibilitate.

3. Lichiditate ridicată și recunoaștere globală
Aurul este ușor de vândut, ușor de tranzacționat și recunoscut în orice țară. În crize majore, când accesul la piețe devine dificil, lichiditatea aurului rămâne un avantaj.

4. Activele monetare și riscul sistemic
Într-o lume în care monedele pot fi tipărite în mod nelimitat, iar sistemele financiare pot fi suprasolicitate de datorii, aurul devine o formă de „asigurare” împotriva riscurilor de sistem.

Cât aur ar trebui să aibă un portofoliu echilibrat?
Nu există un răspuns universal, dar multe modele conservatoare de alocare recomandă între 5% și 15% în aur (fizic sau ETF-uri pe aur), în funcție de profilul de risc și orizontul de investiții. Scopul nu este să pariezi totul pe aur, ci să îl folosești ca element stabilizator în perioade tulburi.

Atenție: aurul nu produce venit pasiv. Nu oferă dobândă, dividende sau rentabilitate din exploatare. Valoarea lui vine din cerere, raritate și percepție. În perioade de liniște economică și dobânzi ridicate, aurul poate sta pe loc sau chiar scădea.

Aurul nu e o investiție miraculoasă, dar e un element defensiv dovedit. Într-o lume instabilă, cu inflație ridicată, războaie și riscuri financiare sistemice, includerea aurului în portofoliu nu e o modă, ci o strategie de supraviețuire financiară.