În piețele financiare, una dintre cele mai importante alegeri strategice pe termen mediu și lung este cum construiești portofoliul între două stiluri opuse de investiție: acțiunile de tip momentum și cele de tip value. În regimuri de piață instabile, cu inflație oscilantă, incertitudine geopolitică, dobânzi volatile și schimbări de politică monetară, această alegere devine esențială. Alegerea greșită a stilului în momentul nepotrivit nu doar că reduce performanța, dar îți poate compromite întregul echilibru al portofoliului.

Acțiunile de tip momentum sunt cele care au performat puternic într-o perioadă recentă și continuă să atragă capital pe baza inerției prețului. Aici intră companii din tech, AI, energie verde sau alte sectoare „fierbinți” care se tranzacționează la multipli ridicați, dar care par irezistibile în ochii investitorilor. Acestea se bazează pe trend, pe atracție narativă și pe fluxuri speculative.

Acțiunile de tip value, în schimb, sunt cele percepute ca fiind subevaluate în raport cu fundamentele lor. Sunt companii mature, stabile, cu venituri consistente, dar fără poveste spectaculoasă. Multiplii de evaluare sunt mai reduși, randamentele mai predictibile. Sectorul bancar, industriile tradiționale sau utilitățile intră frecvent în această categorie.

Într-un regim de piață stabil, diferențele dintre cele două stiluri se pot echilibra în funcție de ciclul economic. Dar într-un regim instabil, diferențele se amplifică. Investitorii fug de riscul excesiv și preferă active mai conservatoare, chiar dacă randamentul este mai mic. Aici, acțiunile de tip momentum sunt cele mai vulnerabile: când sentimentul se schimbă, ele pierd prima dată.

Un portofoliu gândit inteligent în astfel de perioade nu trebuie să abandoneze complet momentum-ul, dar nici să rămână expus exclusiv pe hype și narative de piață. Este important să înțelegi contextul macro: dacă Fed transmite mesaje hawkish, dacă dobânzile cresc, dacă inflația e persistentă atunci companiile cu profitabilitate incertă, bazate pe proiecții viitoare, vor fi primele afectate.

Pe de altă parte, value investing oferă o ancoră psihologică și fundamentală într-o piață volatilă. Companiile cu fluxuri de numerar reale, dividende și istoric solid pot funcționa ca „stabilizatori” de portofoliu. Mai ales în piețe laterale sau în corecții lente, acest stil poate oferi protecție la capital și randamente rezonabile.

Dar atenție: value nu înseamnă imunitate. În piețele bear extinse, nimic nu este complet sigur. Însă, într-o logică de optimizare a riscului, acțiunile value pot ajuta la amortizarea șocurilor și la păstrarea expunerii pe piață fără expunere exagerată la volatilitate.

Un mod inteligent de a aborda dilema momentum vs. value este să îți structurezi portofoliul pe pondere dinamică. De exemplu:
– în regimuri instabile sau cu volatilitate în creștere: 60–70% value, 30–40% momentum
– în regimuri stabile, cu lichiditate ridicată: 40% value, 60% momentum
– în regimuri bull agresive (ex: 2020–2021): chiar și 80% momentum poate avea sens, dacă e gestionat activ

De asemenea, poți folosi ETF-uri tematice pentru a echilibra expunerea: un ETF pe companii de tip value (ex: VTV) combinat cu unul pe growth/momentum (ex: MTUM sau QQQ) îți permite ajustarea rapidă a structurii portofoliului în funcție de contextul macro și de sentimentul pieței.

Un alt element esențial este managementul riscului și rotația activă. Stilul momentum cere o atenție constantă la direcția pieței și la semnalele de epuizare a trendului. Stilul value cere răbdare și toleranță la underperformance temporară. Ambele cer disciplină și ajustare periodică.

Alegerea între momentum și value nu trebuie să fie rigidă. Trebuie să fie contextuală, echilibrată și aliniată cu profilul tău psihologic. Într-o piață instabilă, nu stilul care „promite” cel mai mult câștigă, ci stilul care supraviețuiește cu cea mai mică eroare.